Puțină teorie a notelor ...
Notele, sunt sunetele pe care le scoate un intrument muzical, nu? Ei bine, da ... și nu. Dacă mă întrebai acum aproximativ șase luni, acesta era răspunsul meu. Am ajuns să înteleg că orice sunet poate fi o notă.
Notele muzicale:
Definiția sună cam așa:
O notă muzicală este un sunet de o anumită frecvență.
- sunetele joase sunt de frecvență joasă, iar cele înalte sunt de frecvență înaltă
- sunt șapte note naturale: Do Re Mi Fa Sol La Si și alte cinci alterate: Do# Re# Fa# Sol# La# sau Reb Mib Solb Lab Sib
Probabil te înterbi de ce am spus cinci și am scris zece. O să ajungem și la partea aceasta imediat. Mai întâi să simpemficăm simpemficăm puțin lucrurile.
Notele sunt notate în felul următor:
A = La
B = Si
C = Do
D = Re
E = Mi
F = Fa
G = Sol
Să vedem ce înseamnă alterarea notelor. Prin alterarea unei note se înțelege modificarea înalțimii sale.
Pentru alterarea notelor se folosesc trei simboluri: # , b și
:
- # (diez) = ridică înălțimea notei cu un semiton
- b (bemol) = coboară înălțimea notei cu un semiton
- (becar) = anulează alterarea unei note - cu alte cuvinte anulează efectul diezului sau bemolului
După cum spuneam mai sus cele zece note care sunt de fapt doar cinci se numesc enarmonice. Enarmonic înseamnă că notele respective au denumiri diferite dar au aceeași înălțime.Cu alte cuvinte: C# = Db,D# = Eb, F# = Gb, G# = Ab etc.
Bănuiesc că până acum ai observat că nu apare nici un E# sau Fb și nici B# sau Cb. O să îți spun și de ce. Diferența dintre note este masurată în tonuri și semitornuri. Singurele note care au doar un semiton între ele sunt B - C și E - F, iar celelalte au cate un ton între ele.
O notă muzicală este un sunet de o anumită frecvență.
- sunetele joase sunt de frecvență joasă, iar cele înalte sunt de frecvență înaltă
- sunt șapte note naturale: Do Re Mi Fa Sol La Si și alte cinci alterate: Do# Re# Fa# Sol# La# sau Reb Mib Solb Lab Sib
Probabil te înterbi de ce am spus cinci și am scris zece. O să ajungem și la partea aceasta imediat. Mai întâi să simpemficăm simpemficăm puțin lucrurile.
Notele sunt notate în felul următor:
A = La
B = Si
C = Do
D = Re
E = Mi
F = Fa
G = Sol
Să vedem ce înseamnă alterarea notelor. Prin alterarea unei note se înțelege modificarea înalțimii sale.
Pentru alterarea notelor se folosesc trei simboluri: # , b și
:- # (diez) = ridică înălțimea notei cu un semiton
- b (bemol) = coboară înălțimea notei cu un semiton
-
(becar) = anulează alterarea unei note - cu alte cuvinte anulează efectul diezului sau bemoluluiDupă cum spuneam mai sus cele zece note care sunt de fapt doar cinci se numesc enarmonice. Enarmonic înseamnă că notele respective au denumiri diferite dar au aceeași înălțime.Cu alte cuvinte: C# = Db,D# = Eb, F# = Gb, G# = Ab etc.
Bănuiesc că până acum ai observat că nu apare nici un E# sau Fb și nici B# sau Cb. O să îți spun și de ce. Diferența dintre note este masurată în tonuri și semitornuri. Singurele note care au doar un semiton între ele sunt B - C și E - F, iar celelalte au cate un ton între ele.
Semitonul și tonul
Semitonul este cel mai mic interval dintre două note alăturate.
Tonul este format din două semitonuri.
Tonul este format din două semitonuri.
Intervale
Un interval reprezintă distanța dintre două note.
Sunt două feluri de intervale: melodice și armonice.
Când două note sunt cântate succesiv atunci intervalul este melodic, iar când cele două note sunt cântate simultan atunci intervalul este armonic.
Sunt două feluri de intervale: melodice și armonice.
Când două note sunt cântate succesiv atunci intervalul este melodic, iar când cele două note sunt cântate simultan atunci intervalul este armonic.
Mai multe intervale
Intervalele care sunt cel mai des folosite în muzică sunt:
- prima
- secunda
- terța
- cvarta
- cvinta
- sexta
- septima
- octava
• Prima = 0 semitonuri (aceeași notă)
ex: C-C E-E
• Secunda
- mică = 1 semiton
ex: C-Db E-F
- mare = 1 ton
ex: C-D E-F#
• Terța
- mică = 1 ton + 1 semiton
ex: C-D# G-Bb
- mare = 2 tonuri
ex: C-E D-F#
• Cvarta
- perfectă = 2 tonuri + 1 semiton
ex: C-F F-Bb
• Cvinta
- perfectă = 3 tonuri + 1 semiton
ex: C-G E-B
• Sexta
- mică = 4 tonuri
ex: C-Ab D-Bb
- mare = 4 tonuri + 1 semiton
ex: C-A E-C#
• Septima
- mică = 5 tonuri
ex: C-Bb E-D
- mare = 5 tonuri + 1 semiton
ex: C-B E-D#
• Ocatava
- perfectă = 6 tonuri
ex: C-C A-A- prima
- secunda
- terța
- cvarta
- cvinta
- sexta
- septima
- octava
• Prima = 0 semitonuri (aceeași notă)
ex: C-C E-E
• Secunda
- mică = 1 semiton
ex: C-Db E-F
- mare = 1 ton
ex: C-D E-F#
• Terța
- mică = 1 ton + 1 semiton
ex: C-D# G-Bb
- mare = 2 tonuri
ex: C-E D-F#
• Cvarta
- perfectă = 2 tonuri + 1 semiton
ex: C-F F-Bb
• Cvinta
- perfectă = 3 tonuri + 1 semiton
ex: C-G E-B
• Sexta
- mică = 4 tonuri
ex: C-Ab D-Bb
- mare = 4 tonuri + 1 semiton
ex: C-A E-C#
• Septima
- mică = 5 tonuri
ex: C-Bb E-D
- mare = 5 tonuri + 1 semiton
ex: C-B E-D#
• Ocatava
- perfectă = 6 tonuri
Gama majoră
Gama este o grupare de note muzicale, ordonate după un anumit tipar. Tiparul diferă, în funcție de tipul. Gama majoră este formată din opt note ( sau trepte ) după următorul tipar:
Între treptele 3-4 și 7-8 este doar un semiton pe când intre celelalte trepte câte un ton, indiferent care este nota de pe care incepe gama.
Aceasta este tiparul (formula) de bază care îl voi folosi în lecțiile următoare pentru a descrie alte game și acorduri, alterând notele (treptele) acesteia.
Între treptele 3-4 și 7-8 este doar un semiton pe când intre celelalte trepte câte un ton, indiferent care este nota de pe care incepe gama.
Aceasta este tiparul (formula) de bază care îl voi folosi în lecțiile următoare pentru a descrie alte game și acorduri, alterând notele (treptele) acesteia.
Un lucru important de reținut este că, dacă gama majoră și gama minoră (Formule) au aceleași note atunci sunt game relative. Orice gamă majoră are o singură gamă relativă minoră și orice gamă minoră are o gamă relativă majoră. Relativa gamei majore este gama minoră care pornește de pe treapta (notă) a șasea. Relativa gamei minore este gama majoră care pornește de pe treapta (notă) a treia a gamei respective.